mai nebun ca niciodata

ma trezesc in aceeasi rutina intepatoare
gandindu-ma de ce am facut asta oare?
cand ma gandesc la ea in orice pas
vad ca intre noi ceva frumos a ramas..


stiu ca-i mai bine sa renunt...si mai usor
dar cine ma poate oprii din tot ceea ce simt
nu mai pot fi cum eram...nu mai sunt nepasator
alerg,ma ascund iubesc, traiesc ascuns de ochii lor


de ce piedica cea mare o am doar eu?
norocul de ce nu mai trece pe peronul meu?
oriunde m-as duce apar probleme
nu voi putea scapa vreodata de ele...


dragostea e un sentiment prea mare
dar pe mine ma apasa mult prea multe
si prea tare...pt ca ma doare sa stiu
ca nu sunt langa tine si tu langa mine...
voi astepta,sper sa nu fie prea tarziu


de mi-ai trezit un sentiment eu te voi astepta
nu ma gabesc spre un timp cu tine numai a mea
inca pot astepta,cat inca mai sunt eu....
si voi ramane poate,singur mai mereu...