dubii

alerg chioras prin roua diminetii
dezamagit de inutilul sens al vietii...
nebun dupa iubire,o caut peste tot
toata lumea ma vede deja un om mort.


nu credeam ca am sa o gasesc vreodata
sau daca da,ca as putea-o recunoaste
dar ea e langa mine si de nimic nu mai e nevoie
dragostea o simt,sau fac o parodie...


cade in prapastie,se afunda spre inima mea
daca ajungi acolo,frumoaso nu vei mai scapa
mi-e dor de o privire,macar de un sarut,
in drumul catre tine nu ma voi simti pierdut...

ganduri in noapte

plec de langa tine in aceeasi agonie
scapat din suflet de o eterna saracie
plec spre transee in care am reusit sa lupt
ca in cele din urma pe buze sa-mi ramana al tau sarut

nimic nu e pierdut in jocul ce-l jucam
am invatat sa ne iubim si respectam
traind in universul nostru conturat comun
privindu-ma in fata si in prezent vad doar un lucru bun


aleg sa alerg cu tine in necunoscut
sa facem tot ce ne-am dorit si n-am putut
ne vom iubii la fel chiar sub mareata luna
si vom sti ca urmatoarea noapte vom fi tot impreuna...

sunt ele

mergand pe strada mereu cautand victime
acel zambet discret ce naste enigme
toti ar vrea sa ii vorbeasca,sa vada ce gandeste
pe ea nu o intereseaza el singur se amageste

nimic nu e nou pentru ea din capitolul viata
se joaca cu ei precum pisica cu un ghem de ata
puterea feminina mereu invinge
se vede ca nimeni niciodata nu o va putea convinge

cum e privita de altii ei nu ii pasa
stie ca doar cu alesul ei va sta la masa
nimic din rautatile lor nu o vor putea atinge
cum am mai spus, vointa femeii invinge.


prefera sa aiba mereu grija de al ei aspect
pentru ca stie, intotdeauna elaganta impune respect
are un stil al ei si nu le copiaza
ii place sa fie unica nu cu haine din piatza

sunt ele

o stare de spirit

trec prin diferite stari acum mai mult ca inainte
totul intre noi a fost un joc de cuvinte
un te iubesc mai sincer ca un rasarit de soare
o dragoste ce nu poate fi innecata in orice mare...

doar un sarut a pornit ceva ce de mult ne-am dorit
ce n-am putut atinge din cauza obstacolelor
ceva ce amandoi ca doi copii am simtit
nu credeam ca o sa vad partea intunecata a lor

tu m-ai lasat singur intre patru pereti...
prea multe intamplate pe cate tu sa le accepti,
un incepul ce as fi crezut ca va dura
ca nu voi trece asa putin prin viata ta...

mai nebun ca niciodata

ma trezesc in aceeasi rutina intepatoare
gandindu-ma de ce am facut asta oare?
cand ma gandesc la ea in orice pas
vad ca intre noi ceva frumos a ramas..


stiu ca-i mai bine sa renunt...si mai usor
dar cine ma poate oprii din tot ceea ce simt
nu mai pot fi cum eram...nu mai sunt nepasator
alerg,ma ascund iubesc, traiesc ascuns de ochii lor


de ce piedica cea mare o am doar eu?
norocul de ce nu mai trece pe peronul meu?
oriunde m-as duce apar probleme
nu voi putea scapa vreodata de ele...


dragostea e un sentiment prea mare
dar pe mine ma apasa mult prea multe
si prea tare...pt ca ma doare sa stiu
ca nu sunt langa tine si tu langa mine...
voi astepta,sper sa nu fie prea tarziu


de mi-ai trezit un sentiment eu te voi astepta
nu ma gabesc spre un timp cu tine numai a mea
inca pot astepta,cat inca mai sunt eu....
si voi ramane poate,singur mai mereu...

jocul

mereu vedeam la ea o pata de mister
ma atragea si ma facea mereu sa sper...
nu intelegem ce dragoste-mi purta
eu poate prea tanar iar ea doar se juca...

si acum cand o vad imi trezesc amintiri
si-acum sarutul ei ma innebuneste
dar totul s-a pierdut in lacrimi...
ca o petala,in toamna ce se ofileste...

in jocul de lumini al noptii..
doar ea stia sa-l coloreze
saruturi tandre si emotii
si lucruri ce trebuiau sa urmeze...

stiu ca va fi

stiu ca intr-un colt uitat de timp voi ramane
uitat de toti,de suferinta de durere,de o amara placere
de tot ce m-a inconjurat si egzilat
sper k nu am lasat in urma un trecut mult prea patat


intotdeauna am crezut ca viata ti-o faci dupa cum vrei
tarziu mi-am dat seama k o vei avea dupa cum o iei
nimic nu mai e normal,orele par prea scurte
atunci cand vezi k in jurul tau se pierd prea multe


cine mai crede in iubire,asta il intareste
iar cine nu mai poate iubi..acum o cerseste
decat sa cad de tanar,singur si nemilos
prefer sa lupt cu mine..vreau un sfarsit glorios


plecand pe un drum pavat cu minciuni
toti care am mai lupta suntem considerati nebuni,
crezanad intr-un nimc pueril
plec cu lacrimi in suflet razand infantil

Eram...

eram sigur ca niciodata nu se va intampla
eram singur intr-un bol de cristal care nu se mai termina
eram fascinat de ochii straini si sinceri
eram topit la sarutul care ma imbarbata...

eram ascuns de orice privire sau dezamagire
eram comvins ca ma voi putea ,,pata'' cu fericire
eram un debutant in lumea viselor
eram... nevazand partea intunecata a lor

eram fericit cand iti auzeam glasul dimineata
eram impietrit cand ma priveai ursuz...
eram atins de fiecare lacrima sau plans...
eram si imi erai cu totul de ajuns


eram mai mic cand m-am indragostit
eram neputincios in ceea ce si acum simt
eram sa cred ca acum eu inca te iubesc
eram si sunt sigur ca nu as fi vrut sa te dezamagesc...

eram ceva mai mult decat sunt acum
eram ceva mult mai usor de inteles
eram mai tanar,asteptand ca toate sa vina
eram convins ca nu voi sti ce inseamna rutina...

eram aproape sigur ca nu vei mai pleca
eram aproape sigur ca nu s-ar mai termina
eram prea orb sa vad k nimic nu era asa...
chiar si acum cand ma gandesc cum eram...gandesc la ea....

am ars-o aiurea pe aici

din nou pe inima-mi negrita se-aprinde o speranta
un dor nebun de glasul dulce al sufletului tau
insa si acum se vede o usa fara clanta,
in sufletul meu va traii mereu acel ecou...

imi esti prea draga cu sufletu-mi in ghimpi
cu dragostea ce-a naruit tot ce-am creat...
nu-mi esti prietena si nu vreau sa te mai plimbi
si umple-mi iarasi dorul de mult ce l-am uitat

nu te intoarce,nu pleca,nu vreau sa spui nimic
doar vino intr-ale mele brate cu sufletu-mpacat
atinge-ma, saruta-ma si nu mai vreau nimic
sa sti ca niciodata eu nu te-am uitat....

confuzii

imi calculez traiectoria catre noi descoperiri
am reusit acum sa fug de vechile amintiri
merg inainte cu un elan dobandit in timp
mi-am dovedit k solutia nu era murind...

nu am cazut in prapastia in care m-ai impins
de acum am un scop,de asta sunt convins.
stiu ca prin multe am trecut si poate o sa trec
dar nimic nu mai conteaza caci nu va urma un esec...

ma regasesc prea des in soare
care dupa nopti lungi si reci tot rasare
nu voi apune in visele voastre frumoase
am multe de facut si teluri glorioase

ma uit in ochii tai si totusi nu ma vezi...
de am sa-ti spun ca te iubesc nu mai are rost
oricum n-ai sa ma crezi,par mincinos
plecand de langa tine oftezi,tu oftezi,nu mai sunt cel pe care il visezi

in glasul singuratatii arat ca sunt tot eu
dar fara tine langa mine sunt doar un derbedeu
nu vreau sa-ti cer iertare,nu as avea nici cum
vreau doar sa sti ca te-am iubit ca un nebun...

versurile inimii

de ce esti simpla si distanta acum mai mult ca ieri
stiu ca sa-ti cer iubirea deja e mult prea mult
dar vreau sa-mbratisam din nou acele primaveri
ma lasi iar singur,dar cu tine, pe un drum demult pierdut

si l-a ce bun sa cred tot ce mai simt?
cand doar eu vad si pot acum sa ating
in inima ta e doar un loc mult prea stramt
iar vesnica-magire m-ajuta doar sa ma sting

un foc aprins prea repede si stins de-o ploaie rece
un nor de ura ce vrea ca dragostea sa-mi innece
nu vreau sa duc razboiae pentru ce e al meu sau poate nu
vreau doar sa stiu in ochii tai ce vezi cand sunt doar eu?

si chiar dac-am sa plec cu gandul tot la tine
nu vreau sa ma intor ca alta altadata pentru o noua dezamagire
eu vreau sa fug pe plaja si-acolo sa raman
sa scriu si sa iubesc in pace cu inima-mi pe rug...

Lacrimi...

Lacrimile care au curs de-a lungul timpului
Toate duc spre mijlocul pamantului
Si raul care se formeaza din ele
Nu duce decat spre o mare cu probleme.

Viteza lor curge fara pic de incetare
Cautand mereu aceiasi eterna alinare
Dorinta e mai puternica decat orice vis pamantesc
Ramand in acelasi trecut grotesc.

Ma lupt, ma zbat, si nu rezist
In fiecare zi sa fiu incontinuu trist...
Joc zilnic o continua ruleta a vietii
Traind cu aceiasi surpriza a diminetii.

Parca aceste lacrimi oarbe si surde
Lumineaza aceleasi dimineti carunte
Avand parca o dorinta a lor
De a ma afunda intru totul alt decor.

Nu mai am loc de ele oriunde m-as duce
Aceleasi zambete si rasete nauce
Ironice ,imune si un pic mai fortate
Toate duc in bataia cetii de noapte.